Intre criteriile de diagnostic ale dermatitei atopice nu figuraza examenul histopatologic deoarece nu exista, potrivit diferitilor autori, semne solide care sa distinga dermatita atopica de late stari eczematoase. examinarile histopatologice efectuate pe biopsii cutanate prelevate de la pacienti cu diferite forme clinice si evolutive de dermatita atopica au evidentiat o serie de modificari cutanate mai mult sau mai putin caracteristice acestei afectiuni.

La nivelul epidermului am constatat prezenta perlelor keratozice cu aspect chistic - expresie a unui proces de distrofie hidropica. In formele acute sau de acutizare se evidentiaza aparitia spongiozei si a veziculelor superficiale, cu continut sarac in hematii si macrofage. De asemenea am evidentiat o proloferare, uneori importanta, a statului cornos. Obstructia orificiului pilosebaceu cu mase de keratina a repreyentat un factor de exacerbare a xeroyei. Fisurile epidermului pot fi secundare gratajului tegumentului xerotic, iar asocierea lor cu un infiltrat inflamator ridic[ problema unei etiologii microbiene.

La nivelul dermului am eviden'iat o fibroza dermica profunda dispusa in benzi, ce contrasteaza cu hipotrofia fibrelor conjunctive din dermul superficial. Hipotrofia fibrelor a avut un caracter mai frecvent perivascular si mai rar de aspect difuz, fiind constituit din limfocite, plasmotice si mastocite.

Procesul de vasculita imunoalergica de tip limfoproliferativ, evidentiat prin prezenta a numeroase vase mici hiperplaziate cu pereti invadati de limfocite, pledeaza pentru interventia aproape indubitabila a unei reactii alergice de tip III, in atat de discutata patogenie a dermatitei atopice.